Secole în şir biserica a reprezentat prin preoţii ei autoritatea cea mai respectată într-o comunitate. Pornind de la această realitate, comuna Brebu nu a făcut excepţie. Cu certitudine că viaţă religioasă a existat şi înainte de apariţia bisericii, doar că nu sunt documente istorice care să ateste acest fapt.
Pentru Brebu, ca şi în alte domenii, primele menţiuni despre viaţa religioasă şi biserica propriu – zisă datează din secolul XVIII. Astfel, biserica de lemn cu hramul Sfântul Chiriac Sihastrul a fost înălţată în timpul episcopului Moise Stanoevici în anul 1728.
în iulie anul 1749 episcopul loan Georgevici al Caransebeşului trimite la Karloviţ Conscripţia protopopiatelor. între cele 60 de sate este menţionat şi Brebu.
în timpul războiului dintre austrieci şi turci (1787- 1791) biserica a fost arsă de turci în 1788292 apoi reconstruită în 1791 (cu hramul „înălţarea Domnului”) şi reparată în 19 13.293 Acest lăcaş de cult este inclus în categoria monumentelor şi ansamblurilor de arhitectură.
Biserica actuală a fost zidită în anul 1909,296 pe locul celei din lemn. Este construită în stilul arhitectonic al barocului, din piatră şi cărămidă (cu dimensiunile de 19 x / m), acoperită cu tablă galvanizată, iar iconostasul de zid şl turnul din cărămidă, acoperit cu tablă de cupru. Reparaţii au fost făcute în anii 1946,1949 şi 2000 – 2003.
Pictura murală a fost făcută de Elvira Dăscălescu şi Andrei Dăscălescu în anii 1973 – 1974.
În biserică sunt 4 icoane pictate în ulei pe pânză în secolul XVIII; mai sunt 2 icoane executate tot în ulei dar pe lemn, probabil în acelaşi secol XVIII.
Biserica din Apadia s-a zidit în anul 1896309 cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”. Este construită în stil baroc, din piatră şi cărămidă, acoperită cu tablă galvanizată, turnul de cărămidă, acoperit cu tablă galvanizată. Au fost efectuate reparaţii în anii 1929 şi 1995.
Reparaţia (restaurarea) din anul 1929 a fost făcută de maistrul Kraszl Mihai din Caransebeş, iar preotul Nicolae Corneanu cu familia au dăruit al doilea clopot al bisericii.
Crucile din Brebu: o cruce pe drumul spre Zorlenţ, în Câmpul Laiului, a fost ridicată în memoria lui Leorinţ (Matica, nr. 110); acesta a fost găsit mort în căruţă când mergea cu mere la pustă, la râpă în drum spre Reşiţa.
Colonelul Pănoiu a avut unitate militară la Brebu şi a făcut o alee de la Ivu până la gară şi a ridicat troiţa care este făcută de militari în memoria celor morţi în Al Doilea Război Mondial.
Crucea din intersecţie a fost refăcută de către Roşea Ion (Flit), Pătru Zgârcea, Ghiţă Zgârcea şi alţi săteni.
Au pus-o noaptea, pe furiş, pe timp ploios, ca să nu vadă miliţia care locuia în casa lui Brata. Vuc Simion a fost observatorul de legătură.
O cruce este ridicată de către Nicolaie Jurma în memoria tatălui său, căzut în luptele de pe Tisa în Al Doilea Război Mondial.