La Brebu ruga sau nedeia se ţine de două ori: la Ispas (înălţarea Domnului) când este şi hramul bisericii; a doua oară în data de 29 septembrie, la Mihoi. De fiecare dată rug.i durează două zile şi atunci vin goştii (oaspeţii), prieteni sau rude şi din alte sate, la masă sau numai la joc. Este un prilej de a se întâlni la un pahar de răchie. Cel mai mult se bucură oamenii în vârstă pentru că, cu această ocazie îşi văd nepoţii la joc. După ce se ospătează, spre seară merg la joc. Cu cev.i ani în urmă, fetele şi femeile mai tinere veneau îmbrăcate în costume populare. Se joacă hore, brâuri, ardeleana, de doi şl este o adevărată întrecere cine dansează mai frumos până seara târziu. A doua zi se reia totul.
La ultimele trei ediţii ale rugii din septembrie3 s-.i organizat şi un Festival folcloric. La acesta au participai ansambluri folclorice din Reşiţa (Semenicul şi Datina), Soceni (căluşarii), Borlova, Bolvaşniţa, Fârliugşi alte localităţi.
Această rugă din 29 septembrie (de Sfântul Chiriac Sihastrul) are o semnificaţie mai aparte. Se pare că este legal.i de hramul bisericii vechi, înainte de anul 1790, aceasta fiind din lemn se presupune că a fost arsă de turci. Ruga se ţine în amintirea unei întâmplări din viaţa comunităţii: se spune că ,i dat o mare epidemie printre animalele oamenilor, fiind marc jale printre săteni. Ei şi-au dus animalele în pădure şi aşa .i încetat molima. De bucurie, au făcut mare petrecere şi .i rămas acest obicei.
De organizarea rugilor s-au ocupat la început tinerii recruţi, dar de când serviciul militar nu mai este obligatoriu, această sarcină revine primăriei.